Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, care transpune noua Directiva a deseurilor 2008/98/CE, a adus o serie modificari legislative care trebuie luate in considerare de producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice.

Acestia sunt obligati sa incadreze in lista deseurilor fiecare tip de deseu generat prin propria activitate. Lista deseurilor se refera la Lista Europeana a Deseurilor, introdusa in legislatia nationala prin Hotararea Guvernului nr. 856/2006.

Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase trebuie sa realizeze o caracterizare a deseurilor periculoase pe care le produc.

Colectarea deseurilor trebuie sa se faca dupa cel putin urmatoarele categorii: hartie, metal, plastic si sticla. Eliminarea deseurilor trebuie sa se realizeze in conditii de siguranta fara impact asupra mediului si sanatatii.

A fost introdus conceptul “end-of-waste” = deseurile care inceteaza sa mai fie considerate deseuri (intr-un post viitor vom explica mai pe larg ce inseamna acest concept), prin care deseul va fi considerat subprodus si atunci nu se va aplica legislatia referitoare la deseuri si anume:
- Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
- Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative.

Conform principiului poluatorul plateste, producatorul de deseuri sau, dupa caz, detinatorul actual ori anterior al deseului trebuie sa suporte costurile operatiunii de gestionare a deseurilor.

O problema deloc neglijabila o constituie deseurile abandonate. Daca producatorul sau detinatorul este necunoscut, atunci autoritatea administratiei publice locale va suporta cheltuielile legate de curatarea si refacerea mediului, dar si cele de transportul, valorificarea, recuperarea/reciclarea, eliminarea deseurilor. Daca intre timp se identifica producatorul sau detinatorul deseului abandonat, acesta va suporta atat cheltuielile realizate de administratia publica locala, cat si cele pentru identificare.

La nivelul producatorului sau detinatorului de deseuri trebuie sa existe o persoana instruita, responsabila cu gestionarea deseurilor.

Deseurile periculoase trebuie sa fie ambalate si etichetate conform reglementarilor comunitare.

Aceasta lege abroga OUG 78/2000 privind regimul deseurilor si OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile.

În ultimii ani, s-a pus din ce in ce mai mult accent pe recuperarea resurselor biodegradabile, în scopul de a realiza aspiraţiile noastre spre o ”societate a reciclării” şi stabilizarea climei. Prelucrarea biologică a deşeurilor organice şi utilizarea resurselor naturale pentru a recupera substantelor nutritive ca de exemplu fosforul, cu scopul a produce amelioratori de sol şi de a furniza energie este de mare interes. Cu toate acestea, normele de gestionare a deşeurilor organice nu sunt unitare la nivel european, iar legislaţia actuală în Europa, ar putea să nu fie suficientă pentru a atinge obiectivele de gestionare a acestora.

Urmand traditia Conferintelor ORBIT, ORBIT2012 se va ocupa de toate aspectele legate de resursele organice şi de gestionarea deşeurilor, cu un accent special pe evaluarea tehnologiilor de mediu, precum si aspecte sociale şi economice. O mare importanta va fi acordată schimbărilor climatice, evaluarii gestionarii deşeurilor şi instrumentelor decizionale. Teme tradiţionale cum ar fi recuperarea de energie (biocombustibili, biogaz, producţia de hidrogen), tratamente biologice (digestie anaerobă şi compostarea), şi, de asemenea, tratarea mecanico-biologica rămân încă problemele centrale care trebuie să fie discutate în vederea îmbunătăţirii tehnologiilor şi a calităţii produselor, în special pentru împrăştierea pe terenuri. Vor fi discutate, de asemenea, avantajele si dezavantajele compostarii in gospodarii individuale sau intr-o locatie comuna , deoarece acestea pot reprezenta soluţii care trebuie să fie luate în considerare într-un sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Un accent deosebit va fi pus, de asemenea, cu privire la politicile şi strategiile UE pentru gestionarea durabilă a deşeurilor organice. Conferinţa va prezenta inclusiv rezultatele cerecetarilor si inovarilor realizate pe aceasta tematica şi va include prezentări orale, sesiuni de postere şi ateliere de lucru specifice.

Conferinta ORBIT 2012 este organizata de Cemagref, Unitatea de Cercetare in gestionarea si tratarea biologica a deseurilor, şi de Reţeaua Europeana de Compost (ECN). Conferinta este programata sa se desfasoare in perioada 12 - 15 iunie 2012 la Rennes, in Franţa. Organizatorii se asteapta sa fie prezenti la conferinta peste 300 de participanţi din partea cercetarilor in deseuri biodegradabile din întreaga lume.

Sesiunea de depunere a lucrarilor a inceput la 01 mai 2011. Pentru detalii şi mai multe informaţii vizitaţi site-ul conferintei www.orbit2012.fr.

1. Domeniile de utilizare a compostului:

• Agricultură – pentru a ameliora solul,
• Refacerea ecologică a zonelor degradate,
• Reconstrucţia peisagistică prin revegetalizarea suprafeţelor,
• Grădinile private,
• Horticultură,
• Legumicultură,
• Îmbunătăţiri funciare.

2. Tehnologia de preparare a compostului are două faze principale:

• Prepararea mecanică a materialului pentru compostare,
• Fermentarea deşeurilor.

Deşeurile menajere necesită o pregătire înainte de fermentare. Pregătirea constă din mărunţirea şi omogenizarea deşeurilor. Metoda pentru transformarea acestora în compost trebuie să fie aerobă, deoarece aceasta este mai rapidă şi evită producerea mirosurilor neplăcute.

3. Factori care influenţează procesul de fermentare:

Oxigenul

Cantitatea de aer care asigură oxigenul necesar fermentării este de 4,5 – 5 litri aer pe 1 kg de materie uscată şi pe oră. Unde este posibil, această cantitate de aer poate fi mărită prin aerare simplă, răsturnarea grămezilor de compost (în cazul compostării pe platforme în aer liber), introducerea aerului prin conducte perforate (în cazul compostării în grămezi), introducerea de aer rece sau cald în camerele de fermentare, prin amestecarea deşeurilor în mod continuu cu ajutorul unor utilaje speciale.

Apa

Procentul de umiditate optim este în funcţie de cantitatea de materii organice existente în deşeuri. Când conţinutul de materii organice este < 50% umiditatea trebuie să fie de 45%. Când conţinutul de materii organice este > 50% umiditatea trebuie să fie de 50 55%. Pentru creşterea eficienţei procesului de fermentare se impune un control al procesului. Materialul pentru compost trebuie să fie ferit de ploaie, deoarece creşterea umidităţii duce la accentuarea proceselor de fermentare anaerobă.

Compoziţia deşeurilor

Este un factor important în declanşarea procesului de fermentare. Dacă reziduurile menajere sunt bogate în materii fermentabile şi temperatura mediului este ridicată, procesul de compostare se declanşează rapid şi se desfăşoară corespunzător. Dacă reziduurile sunt sărace în substanţe organice, mai ales iarna, fermentarea este întârziată iar introducerea de aer suplimentar nu face decât să dăuneze procesului de fermentare.

Alţi factori:

• Gradul de omogenizare a amestecului,
• Granulaţia deşeurilor supuse fermentării,
• Modul de aşezare a deşeurilor măcinate în grămezi sau în recipienţii de fermentare,
• Încetinirea vitezei de creştere a temperaturii.

4. sfaturi

Deşeurile proaspăt măcinate sunt foarte active din punct de vedere biologic şi pot fi utilizate doar ca paturi calde pentru culturile de iarnă sau primăvară în solarii sau sere, dar produc gaze urât mirositoare.

5. sfaturi

Pe durata procesului de compostare se urmăreşte în mod deosebit obţinerea unei temperaturi mai ridicate pentru distrugerea microbilor patogeni şi producerea de materii coloide specifice.

6. Maturitatea compostului

Un compost poate fi utilizat în agricultură doar în stare finită (matur).

Un compost este considerat matur în momentul în care activitatea microorganismelor este redusă la minimum.

Determinarea maturităţii se face prin determinarea consumului de O2 (sau a producţiei de CO2) prin încercări pe plante, prin analiza structurii fizice, etc.

7. Utilizarea optima a compostului

Compostul este bine să fie utilizat în agricultură la sfârşitul fazei termofile, când produsul este mai bogat în substanţe organice. Maturizarea excesivă în depozit, duce la o mineralizare prea avansată a acestuia, ceea ce face săşi piardă o parte din efectele sale favorabile solului.

8. Fazele procesului de fermentare:

Faza latentă. Corespunde perioadei de timp necesar pentru a realiza colonii de microorganisme în noul mediu creat. Această fază începe practic încă din perioada de depozitare a deşeurilor şi durează până la începerea creşterii temperaturii în masa deşeurilor,

Faza de creştere. Faza corespunzătoare creşterii temperaturii depinde în mare măsură de compoziţia deşeurilor, umiditate şi de prezenţa aerului,

Faza termofilă. Perioada corespunzătoare celei mai înalte temperaturi. Această fază poate dura mai mult sau mai puţin în funcţie de cantitatea de substanţe organice şi de gradul de izolare termică realizat. În această fază se poate acţiona mai eficace asupra fermentării,

Faza de maturizare. Corespunde fermentării secundare, lente, favorabilă umezelii, respectiv transformării unor compuşi organici în humus sub acţiunea microorganismelor.

Compostul este bine să fie utilizat în agricultură la sfârşitul fazei termofile, când produsul este mai bogat în substanţe organice. Maturizarea excesivă în depozit, duce la o mineralizare prea avansată a acestuia, ceea ce face săşi piardă o parte din efectele sale favorabile solului.

Se recomandă un timp maxim de 3 luni de depozitare a compostului până la utilizare.

 9. Un element foarte important ce caracterizează starea şi calitatea compostului este raportul carbon/azot. Acest raport reflectă stadiul evoluţiei fermentării deşeurilor menajere.

10. Caracteristicile unui compost bun pentru agricultură:

• Granulaţia: 90% din compost să treacă printro sită cu ochiul sitei de 35 mm,
• Procentul de carbon: > 50%, determinat din materiile uscate,
• Procentul de azot: > 0,3%, determinat din materiile uscate,
• Raportul carbon/azot: să fie cuprins între 2030 (la deşeurile menajere proaspete, se acceptă 1015).

11. Modalităţi de utilizare a compostului

Un compost este acel produs care respectă următoarele condiţii:

• La cernere, 90% din material trebuie să treacă prin sita cu mărimea ochiurilor de 35 mm,
• Procentul de carbon echivalent trebuie să fie mai mare de 5% în masa de materii uscate,
• Procentul de azot echivalent trebuie să fie mai mare de 0,3% în masa de materii uscate,
• Raportul C/N (carbon/azot) să fie cuprins între 10 – 20.

12. Conditii de indeplinit pentru utilizarea in agricultura:

Utilizatorii trebuie să respecte următoarele condiţii:

• Împrăştierea compostului trebuie sa se facă la suprafaţa solului,
• Dacă deşeurile sunt proaspete şi se utilizează mai mult de 10 t/ha, trebuie să se lase după împrăştierea acestuia, până la însămânţarea recoltei (1 – 1,5 luni) pentru ca să se finalizeze fermentarea şi să aibă loc maturarea,
• Se va utiliza de preferinţă compost grosier pe terenurile argiloase compacte şi compost fin pe terenurile uscate nisipoase,
• Compostul cu un conţinut mai mare de 5% calciu va fi utilizat de preferinţă pe solurile acide,
• Compostul poate fi folosit pe terenurile cu solul sărac în humus,
• Dozele recomandate variază între 20 – 100 t/ha în funcţie de calitatea solului şi natura culturii ce va fi însămânţată şi poate conduce la o creştere a recoltelor, în medie, cu circa 15 %/an.

Utilizarea compostului este rentabilă în general pentru utilizatorii aflaţi la o distanţă de maximum 200 km faţă de instalaţia de producere a compostului. Peste această distanţă, cresc costurile cu transportul şi nu mai este economică utilizarea lor.

Sursa: TimNews

Pe site-ul Primariei Timisoara veti gasi invitatia si programul conferintei.

Conferinta a avut loc in timpul presedentiei Uniunii Europene a Belgiei, care promoveaza un management durabil al materialelor prin folosirea cat mai eficienta a resurse naturale, tipurilor de materiale, produselor si a deseurilor.

Mai jos am atasat materiale utile, dezbatute in cadrul acestui eveniment:

• Raportul intalnirii
• Prezentarile din cadrul conferintei

Directiva 2008/98/CE privind deseurile și de abrogare a anumitor directive.

Dupa multe dezbaterii, s-a ajuns la concluzia ca legislatia existenta este suficienta si necesita doar anumite reglementari pentru realizarea unei pieti a compostului de calitate.

Calitatea: cuvant care va atrage multe dezbateri, multe discutii…. Un cuvant, care pe timpul comunismului, era inexistent datorita implicitului acestuia. Vrei sa vinzi, vinde calitate! Ma enerveaza ca vin europenii sa ne invete cum sa ne strangem gunoaiele. Chiar pe noi, care le-am dat lectii acum 50 de ani.

Este bine de stiut pentru cei ce cumpara compost de la europeni, sa se uite foarte bine la calitatea acestuia, inainte de a-l utiliza.

Astfel, s-au derulat diverse instruiri, si a fost realizat un manual pentru compostarea in gospodarii, precum si un manual pentru compostarea in scoli.

In 2009, Waste Expo va avea loc in Las Vegas, in zilele de 08 – 11 iunie, la Las vegas. Temele pe baza carora se vor desfasura sesiunile de comunicari, seminariile si forumurile vor include: managementul verde, tehnologia verde, afacerile cu energie, reciclarea, tehnologie, siguranta, afaceri, contabilitate si finante, cariera profesionala.

Sursa: www.wasteexpo.com

The WasteExpo 2009 Conference Program covers the latest trends and topics in the solid waste industry. Through our conference sessions, workshops, boxed lunch discussions and breakfast forum, all led by industry experts, you will gain the knowledge needed to perform your job more effectively and efficiently. This year’s topics include: Green Management, Green Technology, Business of Energy, Recycling, Technology, Safety, Compliance Issues, Business, Accounting & Finance, and Labor & Employment.

Source: www.wasteexpo.com

Pentru a preveni aceste inconveniente, este necesara crearea unui plan pentru controlul scurgerilor, care sa prevada identificarea şi localizarea scurgerilor, utilizarea materialelor absorbante şi a metodelor de curăţire. Pentru scurgerile mari, planul trebuie să includă şi prevenirea infiltrării acestor scurgeri în sistemele de evacuare a apelor reziduale sau pluviale.