Recomandari ale specialistilor

1. Domeniile de utilizare a compostului:

• Agricultură – pentru a ameliora solul,
• Refacerea ecologică a zonelor degradate,
• Reconstrucţia peisagistică prin revegetalizarea suprafeţelor,
• Grădinile private,
• Horticultură,
• Legumicultură,
• Îmbunătăţiri funciare.

2. Tehnologia de preparare a compostului are două faze principale:

• Prepararea mecanică a materialului pentru compostare,
• Fermentarea deşeurilor.

Deşeurile menajere necesită o pregătire înainte de fermentare. Pregătirea constă din mărunţirea şi omogenizarea deşeurilor. Metoda pentru transformarea acestora în compost trebuie să fie aerobă, deoarece aceasta este mai rapidă şi evită producerea mirosurilor neplăcute.

3. Factori care influenţează procesul de fermentare:

Oxigenul

Cantitatea de aer care asigură oxigenul necesar fermentării este de 4,5 – 5 litri aer pe 1 kg de materie uscată şi pe oră. Unde este posibil, această cantitate de aer poate fi mărită prin aerare simplă, răsturnarea grămezilor de compost (în cazul compostării pe platforme în aer liber), introducerea aerului prin conducte perforate (în cazul compostării în grămezi), introducerea de aer rece sau cald în camerele de fermentare, prin amestecarea deşeurilor în mod continuu cu ajutorul unor utilaje speciale.

Apa

Procentul de umiditate optim este în funcţie de cantitatea de materii organice existente în deşeuri. Când conţinutul de materii organice este < 50% umiditatea trebuie să fie de 45%. Când conţinutul de materii organice este > 50% umiditatea trebuie să fie de 50 55%. Pentru creşterea eficienţei procesului de fermentare se impune un control al procesului. Materialul pentru compost trebuie să fie ferit de ploaie, deoarece creşterea umidităţii duce la accentuarea proceselor de fermentare anaerobă.

Compoziţia deşeurilor

Este un factor important în declanşarea procesului de fermentare. Dacă reziduurile menajere sunt bogate în materii fermentabile şi temperatura mediului este ridicată, procesul de compostare se declanşează rapid şi se desfăşoară corespunzător. Dacă reziduurile sunt sărace în substanţe organice, mai ales iarna, fermentarea este întârziată iar introducerea de aer suplimentar nu face decât să dăuneze procesului de fermentare.

Alţi factori:

• Gradul de omogenizare a amestecului,
• Granulaţia deşeurilor supuse fermentării,
• Modul de aşezare a deşeurilor măcinate în grămezi sau în recipienţii de fermentare,
• Încetinirea vitezei de creştere a temperaturii.

4. sfaturi

Deşeurile proaspăt măcinate sunt foarte active din punct de vedere biologic şi pot fi utilizate doar ca paturi calde pentru culturile de iarnă sau primăvară în solarii sau sere, dar produc gaze urât mirositoare.

5. sfaturi

Pe durata procesului de compostare se urmăreşte în mod deosebit obţinerea unei temperaturi mai ridicate pentru distrugerea microbilor patogeni şi producerea de materii coloide specifice.

6. Maturitatea compostului

Un compost poate fi utilizat în agricultură doar în stare finită (matur).

Un compost este considerat matur în momentul în care activitatea microorganismelor este redusă la minimum.

Determinarea maturităţii se face prin determinarea consumului de O2 (sau a producţiei de CO2) prin încercări pe plante, prin analiza structurii fizice, etc.

7. Utilizarea optima a compostului

Compostul este bine să fie utilizat în agricultură la sfârşitul fazei termofile, când produsul este mai bogat în substanţe organice. Maturizarea excesivă în depozit, duce la o mineralizare prea avansată a acestuia, ceea ce face săşi piardă o parte din efectele sale favorabile solului.

8. Fazele procesului de fermentare:

Faza latentă. Corespunde perioadei de timp necesar pentru a realiza colonii de microorganisme în noul mediu creat. Această fază începe practic încă din perioada de depozitare a deşeurilor şi durează până la începerea creşterii temperaturii în masa deşeurilor,

Faza de creştere. Faza corespunzătoare creşterii temperaturii depinde în mare măsură de compoziţia deşeurilor, umiditate şi de prezenţa aerului,

Faza termofilă. Perioada corespunzătoare celei mai înalte temperaturi. Această fază poate dura mai mult sau mai puţin în funcţie de cantitatea de substanţe organice şi de gradul de izolare termică realizat. În această fază se poate acţiona mai eficace asupra fermentării,

Faza de maturizare. Corespunde fermentării secundare, lente, favorabilă umezelii, respectiv transformării unor compuşi organici în humus sub acţiunea microorganismelor.

Compostul este bine să fie utilizat în agricultură la sfârşitul fazei termofile, când produsul este mai bogat în substanţe organice. Maturizarea excesivă în depozit, duce la o mineralizare prea avansată a acestuia, ceea ce face săşi piardă o parte din efectele sale favorabile solului.

Se recomandă un timp maxim de 3 luni de depozitare a compostului până la utilizare.

 9. Un element foarte important ce caracterizează starea şi calitatea compostului este raportul carbon/azot. Acest raport reflectă stadiul evoluţiei fermentării deşeurilor menajere.

10. Caracteristicile unui compost bun pentru agricultură:

• Granulaţia: 90% din compost să treacă printro sită cu ochiul sitei de 35 mm,
• Procentul de carbon: > 50%, determinat din materiile uscate,
• Procentul de azot: > 0,3%, determinat din materiile uscate,
• Raportul carbon/azot: să fie cuprins între 2030 (la deşeurile menajere proaspete, se acceptă 1015).

11. Modalităţi de utilizare a compostului

Un compost este acel produs care respectă următoarele condiţii:

• La cernere, 90% din material trebuie să treacă prin sita cu mărimea ochiurilor de 35 mm,
• Procentul de carbon echivalent trebuie să fie mai mare de 5% în masa de materii uscate,
• Procentul de azot echivalent trebuie să fie mai mare de 0,3% în masa de materii uscate,
• Raportul C/N (carbon/azot) să fie cuprins între 10 – 20.

12. Conditii de indeplinit pentru utilizarea in agricultura:

Utilizatorii trebuie să respecte următoarele condiţii:

• Împrăştierea compostului trebuie sa se facă la suprafaţa solului,
• Dacă deşeurile sunt proaspete şi se utilizează mai mult de 10 t/ha, trebuie să se lase după împrăştierea acestuia, până la însămânţarea recoltei (1 – 1,5 luni) pentru ca să se finalizeze fermentarea şi să aibă loc maturarea,
• Se va utiliza de preferinţă compost grosier pe terenurile argiloase compacte şi compost fin pe terenurile uscate nisipoase,
• Compostul cu un conţinut mai mare de 5% calciu va fi utilizat de preferinţă pe solurile acide,
• Compostul poate fi folosit pe terenurile cu solul sărac în humus,
• Dozele recomandate variază între 20 – 100 t/ha în funcţie de calitatea solului şi natura culturii ce va fi însămânţată şi poate conduce la o creştere a recoltelor, în medie, cu circa 15 %/an.

Utilizarea compostului este rentabilă în general pentru utilizatorii aflaţi la o distanţă de maximum 200 km faţă de instalaţia de producere a compostului. Peste această distanţă, cresc costurile cu transportul şi nu mai este economică utilizarea lor.

Actiuni despre compostarea bio-deseurilor in Romania

In prezent, se desfasoara proiectul de înfrăţire instituţională Phare RO/2004/IB/EN06 – „Întărirea capacităţii Agenţiei Regionale de Protecţie Mediului Bacău şi a agenţiilor judeţene pentru protecţia a mediului (APM) în implementarea, monitorizarea şi aplicarea legislaţiei transpuse de mediu cu accent pe gestionarea deşeurilor menajere” in care s-au realizat o serie de materiale utile atat operatorilor economici si a autoritatilor de protectia mediului, cat si tuturor cetatenilor care doresc sa cunoasca mai multe despre aceste tipuri de deseuri.

Astfel, s-au derulat diverse instruiri, si a fost realizat un manual pentru compostarea in gospodarii, precum si un manual pentru compostarea in scoli.

Carta verde

Pe site-ul Comisiei Europene a fost publicat un material referitor la managementul bio-deseurilor in Uniunea Europeana, la care se asteapta comentarii si puncte de vedere la adresa de e-mail afisata pe site, pana la 15 martie 2009.

Waste Expo 2009 – Las Vegas

Waste Expo este considerat cel mai important eveniment din America de Nord in domeniul managementului deseurilor. Anul acesta, expozitia a fost gazduita de complexul Mc Cormic Place, Chicago, IL, USA, unde s-au putut remarca echipamente de ultima generatie si noile tehnologii ale industriei de reciclare a deseurilor solide.

In 2009, Waste Expo va avea loc in Las Vegas, in zilele de 08 – 11 iunie, la Las vegas. Temele pe baza carora se vor desfasura sesiunile de comunicari, seminariile si forumurile vor include: managementul verde, tehnologia verde, afacerile cu energie, reciclarea, tehnologie, siguranta, afaceri, contabilitate si finante, cariera profesionala.

Sursa: www.wasteexpo.com

Omorat in compost

Un muncitor de la o statie de compostare din Minneapolis a cazut accidental intr-o gramada de compost, care continea o cantitate mare de frunze, moartea fiind provocata de sufocare.

Composting track

Sanatate

Sistemele de compostare pot avea un caracter de periculozitate, in anumite momente din perioada de functionare.

Astfel aerosolii au un efect negativ asupra sanatatii umane prin prezenta fungilor si microorganismelor. Singurul moment cand populatia ar putea fi afectata de bioaerosoli este atunci cand gramezile de compost sunt intoarse sau cernute.

Muncitorii sunt si ei afectati din cauza zgomotului si a bioaerosolilor. Operatorii de pe teren si soferii de pe autospecialele de colectare prezinta un grad ridicat de expunere.

Avantaje si dezavantaje ale procedeului de fermentare anaerobica

Urmatoarele avantaje si dezavantaje sunt de luat în calcul pentru toate metodele de tratare anaerobica.

Avantaje

Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanta organica (azot, fosfor si potasiu) daca materialul fermentat este înglobat imediat dupa împrastiere pe terenul arabil;

Producerea unui fertilizant igienic, fara riscul raspândirii bolilor de plante sau animale. Dupa fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor;

Reducerea mirosurilor, când este împrastiat pe terenuri arabile în comparatie cu împrastierea materialului nefermentat;

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub forma de electricitate si caldura

Înlocuirea fertilizantilor comerciali.

Dezavantaje

Necesita separarea deseurilor la sursa;

Fractia fibroasa necesita o compostare aditionala daca se intentioneaza folosirea în horticultura sau gradinarit;

Trebuie dezvoltata o piata a fertilizantilor lichizi înainte de stabilirea metodei de tratare, în afara de cazul în care lichidul are un continut foarte scazut de elemente nutritive si deci poate fi evacuat în canalizarea publica;

Emisiile de metan de la statie si metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de încalzire globala.

Conferinta ORBIT 2008

In data de 13-15 octombrie va avea loc in Olanda cea de-a sasea Conferinta Internationala pentru Compostare. Detalii privind programul conferintei gasiti pe site-ul oficial.

Fermentarea separata – metoda uscata

În fermentarea separata, metoda uscata, deseurile organice sunt mai întâi maruntite într-un tocator pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deseul este apoi sitat si amestecat cu apa înainte de a fi introdus în tancurile de fermentare (continut de substanta uscata de 35%).

Procesul de fermentare este condus la o temperatura de 25-55^oC rezultând în producerea de biogaz si biomasa. Gazul este purificat si folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratata si, deci, separata în 40% apa si 60% fibre si reziduuri (având 60% substanta uscata). Fractia rejectata este eliminata, de exemplu trimisa la depozitare. Apa uzata care se produce în timpul procesului este reciclata în tancul de amestec înainte de tancul de fermentare.

Workshop – Comunitatea de gradinarit Yellowknife, Canada (2)

continuare …

– „Exista trei categorii de calitate pentru un sol bun: prima este productivitatea, a doua este calitatea mediului si a treia este suportabilitatea organismelor”, Shannon Ripley de la Ecology North.

Compostarea centralizata

Controlul procesului de compostare se bazeaza pe omogenizarea si amestecarea deseurilor urmata de aerare si adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obtinerea unui material stabilizat de culoare închisa, bogat în substante humice si fertilizanti. Solutiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu pret scazut fara aerare fortata si prin ce,a mai avansata tehnologic, cu aerare fortata si controlul temperaturii. Deseurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deseuri alimentare, din gradini, fragmente de lemn si, într-o anumita masura hârtie, sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitate buna.

Statiile de compostare includ urmatoarele unitatile tehnice: deschiderea pungilor, separatoare magnetice sau/si balistice, gratare (site), tocatoare, echipament de amestecare si omogenizare, echipament de întoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare, sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control si directionare.

Procesul de compostare apare în momentul în care deseurile biodegradabile sunt stivuite cu o structura ce permite difuzia oxigenului si cu un continut de substanta uscata ce favorizeaza cresterea microbiana. Temperatura biomasei creste datorita activitatii microbiene si proprietatilor izolatoare a materialului stivuit.Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC în câteva zile si apoi descreste încet. Aceasta temperatura înalta ajuta la eliminarea elementelor patogene si a semintelor de buruieni.

Avantaje si dezavantaje

Avantaje

– Tehnologie simpla, durabila si ieftina (cu exceptia compostarii în container);

– Aproximativ 40-50% din masa (greutate) este recuperata pentru dezvoltarea plantelor;

– Recuperare maxima a fertilizantilor ceruta de sistemele agricole de intrare mica (adica P, K, Mg si microfertilizanti). Efect de amendare al compostului;

– Producerea de substante humice, microorganisme benefice si azot care se elibereaza încet, necesara în cazul gradinaritului de peisaj si a horticulturii;

– Elimina semintele si agentii patogeni din deseu;

– Posibilitati bune de control a procesului (cu exceptia celor mai multe instalatii fara aerare fortata);

– Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabina presurizata echipata cu filtre).

Dezavantaje

– Necesita separarea la sursa a deseurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea continua a generatorilor de deseuri;

– Trebuie dezvoltata si întretinuta o piata a compostului;

– Emisii periodice a componentelor mirositoare, în special când se trateaza deseuri municipale biodegradabile;

– pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon;

– Potentiale probleme legate de vectori de propagare (pescarusi, sobolani, muste) când se trateaza deseuri municipale biodegradabile;

– Este necesar personal instruit când se trateaza deseuri municipale biodegradabile.

Sursa: Strategia Nationala a Gestionarii Deseurilor

Definitia refuzului de compostare

Refuz de compostare – deseuri care nu au fost recuperate in urma operatiunii de compostare. Unele refuzuri de compostare pot fi supuse unui tratament ulterior.

Definitia statiei de compostare

Statia de compostare reprezinta instalatia care permite efectuarea operatiunii de compostare si conditionare biologica a deseurilor.

Definitia procesului de compostare

Compostare

– proces de descompunere si transformare a substantelor organice solide de catre microorganisme (in principal bacterii si fungi) intr-un material stabil, care poate fi valorificat in agricultura. Procesul este controlat in ceea ce priveste accelararea descompunerii, optimizarea eficientei si minimizarea impactului asupra mediului si populatiei, se poate aplica deseurilor verzi si deseurilor solide municipale si se desfasoara in doua faze : a) tratarea mecanica; b) descompunerea (fermentarea).

– proces de degradare microbiologica, in conditii aerobe/ anaerobe a materialelor organice, cu formare de CO2, apa si substante humice.