Co-fermentarea – metoda umeda

Înainte de a fi tratat, deseul organic este maruntit si sitat, fiind apoi amestecat fie cu namol de la statia de epurare, fie cu gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4.

Biomasa amestecata este supusa întâi unui proces de igienizare (70 gradeC) înainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuata la o temperatura de 35-55 gradeC. Procesul generaza biogaz si o biomasa lichida, ce este stocata înainte de a fi folosita ca un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul este purificat si utilizat într-un motor rezultând electricitate, caldura si gaze de ardere. O parte din caldura se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de igienizare si de fermentare.

O tona de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de fertilizant lichid, 0 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert). Potrivit analizelor, 70-90% din continutul în fertilizanti (N-tot, P-tot si K-tot) ramâne în fertilizantul lichid. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare si utilizare a elementelor nutritive. Totusi, trebuie subliniat faptul ca fertilizantii lichizi obtinuti din namol de la statiile de epurare orasenesti este mult mai dificil de vândut decât fertilizantul lichid obtinut din gunoiul de grajd.

Fermentarea separata – metoda umeda

În acest procedeu de tratare, deseurile biodegradabile sunt încarcate într-un tanc, unde sunt transformate într-o pasta (12% substanta uscata). Pasta trece, mai întâi, printr-un proces de igienizare (70oC, pH 10) înainte de a fi deshidratata. Pasta deshidratata este apoi hidrolizata la 40 gradeC înainte de a fi deshidratata din nou.

Lichidul rezultat în treapta secundara de deshidratate este directionat catre un filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultând biogaz si apa uzata. Aceasta apa este reutilizata pentru formarea pastei sau poate fi utilizata, de exemplu, ca fertilizant lichid.

Fractia fibroasa din treapta secundara de deshidratare este separata în compost si fractii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesita, de obicei, o procesare ulterioara, înainte de a fi vândut. Biogazul este purificat si utilizat într-un motor, rezultând electricitate, caldura si gaze de ardere. O parte din caldura poate fi utilizata pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de hidrolizare si de filtrare biologica.

În acest proces, o tona de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 340 kg de lichid, 300 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert). Potrivit analizelor, 10-30% din continutul în fertilizanti (N-tot, P-tot si K-tot) ramâne în compost.

Sursa: Planul National de Gestionare al Deseurilor.

Dizgratioase, dar utile: algele plajelor

Vara asta am fost intampinati cu multa „verdeata” pe plajele din Romania. Si, chiar daca suna bine, nu e vorba decat de nedoritele alge.

Si cum avem din abundenta aceste alge am putea sa gasim solutii pentru aceste „gunoaie„. Putem sa le folosim ca ingraseminte sau ca materie prima in procesul de producere a biocombustibililor.

Algele au un puternic caracter fertilizant pentru solurile din gradini si ferme. Aminopurine caldum, extrasă din algele marine şi încorporată în îngrăşămintele minerale, ajută la dezvoltarea rădăcinilor plantelor. Această moleculă contribuie şi la stimularea germinaţiei, creşterii, dezvoltării şi fructificării plantelor. Organisme vegetale fără rădăcini, algele absorb azotul numai în prezenţa apei. Existenţa fenomenelor de maree şi mediul lipsit de apă au determinat un răspuns de adaptare a algelor la aceste condiţii de stres, anume fabricarea substanţei N Pro pentru o absorbţie rapidă a azotului.

De asemenea, algele pot fi folosite pentru obţinerea biocombustibililor. Un carburant produs din plante, care, atunci cînd este ars, nu contribuie la încălzirea globală. În timpul arderii, acest carburant eliberează în atmosferă dioxidul de carbon absorbit de plante în timpul vieţii, ceea ce face ca întregul proces să fie neutru din punctul de vedere al carbonului.